Albusul de ou

Oul contine 86% din substantele necesare metabolismului uman, iar proteinele sale au fost un important factor al evolutiei speciai umane Omul asa-zis primitiv se hranea aproape in exclusivitate cu oua de pasare. Cercetatorii sustin ca sistemul nervos al "omului inteligenti (Homo sapiens) ar fi evoluat tocmai datorita consumului preponderent de proteine animale, bogate in anumiti aminoacizi care au permis dezvoltarea paralela a volumului craniului cu cea a creierului. 

Revigoreaza functiile hepatice 

Ceea ce numim popular albus reprezinta 57% din compozitia oului, adica aproximativ 22% din proteinele animale ale unui ou. Aparent, aceasta proportie nu pare semnificativa. Pentru cei care gandesc matematic, 22% de continut proteic inseamna aproape un sfert de continut proteic animal, necesar bunei functionari a ficatului, "laboratorul central al organismuluii. Dr. L.M. Wirth, de la Edinbourgh University, a constatat ca un consum ponderat de albus de ou revigoreaza functiile hepatice, reducand considerabil riscul de apariti e a cirozei sau a cancerului hepatic. Acelasi dr. Wirth a constatat ca un consum ponderat de albus de ou reduce cu 60-70% riscul de boli metabolice, care pot degenera in probleme ale sanatatii glandelor: hipofiza, tiroida, suprarenale. Dr. B.I. Eschenbrenner considera ca aminoacizii tirozinici, prezenti in albus au un efect reglator asupra zonelor hipotalamice ale "centrilor afectivi ai declansarii senzatiilor si trairilor sentimentalei. Consumul de albus de ou poate revigora afectivitatea si chiar placerea de a face dragoste. Acest aspect se datoreaza mai ales receptorilor de opioizi, stimulati de unii aminoacizi prezenti in albusul de ou. Histidinele si mai ales "tirozinelei faciliteaza absorbtia optima de potasiu si clor in celulele centrilor nervosi ai perceptiei senzatiilor placute. Se poate spune astfel ca albusul de ou consumat in cantitati ponderate este benefic compartimentului afectiv al sistemului nervos central. 

Aspecte benefice 

1. Continutul bogat in acid asparaginic, extrem de usor absorbabil din albusul de ou, revitalizeaza functiile tesutului hematogen. Aceasta descoperire a biologilor britanici face ca albusul de ou sa fie recomandat in boli de tip anemie, dar si in sindroame ale disfunctiei sistemului umanitar, inclusiv SIDA. 2. Consumul de albus de ou scade riscul de ulcere si cancere de colon, datorita efectului aminoacidului "cistinai asupra celulei mucoasei (invelisului) intestinului gros. 3. Aceleasi "cistinei, derivati ai aminoacidului cistina, reduc cu 60% posibilitatea aparitiei unor boli glandulare, precum cele de pancreas. 4. Continutul minim de acid glutamic din albusul de ou este o permanenta sursa de vitalitate a scoartei cerebrale, scazand riscul la boli nevrotice si aparitia unor psihoze. Acidul glutamic este esential in toate functiile sistemului nervos si mai ales in centrii implicati in activitati psihice. 5. Albusul de ou, consumat fierbinte, stimuleaza absorbtia unor vitamine mai greu absorbabile din alte alimente. In 100 g albus se gasesc 0,7 mg vitamina A, 0,16 mg vitamina B1, 0,8 mg vitamina B2, 0,34 mg vitamina PP si 2,5 mg vitamina D2. 

Pericolele consumului in cantitati mari

 Potrivit ultimelor date ale stiintelor biochimice, albusul contine substante care faciliteaza arteroscleroza, crescand riscul la boli cardiace. Continutul in grasimi din albus atenueaza activitatea glandei tiroide, conducand in unele cazuri la hipotiroidie, manifestata prin ingrasare rapida si scadere drastica a capacitatii intelectuale. Cei care fac exces de consum de oua (peste 3 zilnic), pot avea probleme privind normalitatea activitatii de secretie a hormonilor sexuali. Anumiti aminoacizi din ovoalbumina, precum si unele pseudolizine pot conduce la nevroze care pot degenera in anumite forme de stari maniaco-depresive.

Cum sa separam albusul de galbenus:

sursa